Protecția pădurilor

Protecţia pădurilor are ca scop prevenirea atacurilor produse de boli şi dăunători precum şi combaterea acestora.

     În orice ecosistem forestier există boli sau dăunători, aceşti dăunători sunt fie în stare de latenţă fie sunt în mici focare care sunt ţinute sub control prin măsuri silviculturale. Apariţia şi dezvoltarea focarelor de dăunători peste anumite praguri, considerate periculoase sau critice, pot conduce la grave perturbări în viaţa ecosistemelor forestiere, făcând indispensabilă intervenţia omului. În ultima perioadă s-au făcut paşi importanţi pentru aplicarea pe scară largă a metodelor de combatere integrată. În cadrul luptei integrate se urmăreşte reducerea la minimum a folosirii substanţelor chimice, poluante şi utilizarea în principal a insecticidelor şi fungicidelor selective, biodegradabile, biologice, ca să nu aibă efecte dăunătoare asupra omului şi entomofaunei folositoare.

Activitatea de protecţie a pădurilor include următoarele faze de lucru:

  • depistarea şi semnalarea apariţiei dăunătorilor;
  • întocmirea statisticii dăunătorilor existenţi;
  • întocmirea prognozei şi stabilirea metodelor de combatere necesare pe baza proiectului de programare a lucrărilor;
  • efectuarea lucrărilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor.

Lucrările de protecţie a pădurilor se efectuează în vederea menţinerii unei stări fitosanitare corespunzătoare în arborete şi plantaţii tinere.
În arboretele de răşinoase se execută anual depistarea şi combaterea gândacilor de scoarţă, suprafaţa pe care s-au desfăşurat aceste lucrări în anul 2009 ajungând la peste 5.500 ha. La combaterea gândacilor de scoarţă s-au folosit arborii cursă şi cursele feromonale Atratyp. Pentru a evita tăierea de pe picior a arborilor sănătoşi din anul 2009, pentru depistarea şi combaterea gândacilor de scoarţă nu mai sunt folosite arborii cursă.
Doborâturile şi rupturile de vânt, respectiv rupturile de zăpadă produse între anii 2005-2007 s-au produs într-un volum foarte mare (peste 161 mii mc). Aceste doborâturi la unele locuri au fost masive dar în cea mai mare parte au fost doborâturi dispersate.
În aceste condiţii pasul cel mai important a fost punerea în valoare în cât mai scurt timp a acestor produse şi evacuarea cât mai urgentă a materialului lemnos din aceste păduri pentru a preveni apariţia şi dezvoltarea focarelor de înmulţire în masă a dăunătorilor.
Principalii dăunători a pădurilor de răşinoase afectate de doborâturi şi rupturi de vânt şi de zăpadă sunt gândacii de tulpină din familia Ipidae (Ips typographus, Pityogenes chalcographus, etc.), care se localizează între scoarţă şi lemn, unde găsesc mediu prielnic pentru dezvoltare şi înmulţire. În arboretele afectate de doborâturi şi rupturi de vânt sau de zăpadă, gândacii de tulpină al răşinoaselor infestează în primul rând arborii doborâţi sau rupţi, aflaţi încă în stare verde şi nescoși din pădure. În cazul în care aceşti arbori nu sunt scoşi în primul an, pericolul infestărilor se accentuază în următorii 2-3 ani, când creşterea numerică a acestor dăunători este foarte mare, atacurile se extind şi la arborii pe picior din jurul doborâturilor, provocând uscarea acestora. Atacul produs de aceste dăunători constă în galerii săpate între scoarţă şi lemn. Ca urmare a acestor atacuri materialul lemnos se depreciază treptat, iar după apariţia insectelor xilofage, prin pătrunderea şi dezvoltarea ciupercilor în galeriile acestor specii se ajunge şi la descompunerea lemnului. Începând cu anul 2009, Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni pentru depistarea şi combaterea gândaciilor de scoarţă foloseşte curse feromonale tip aripă, fiind achiziţionate peste 700 de curse.
       Metoda de lucru constă în folosirea unor substanţe sintetice identice cu cele emise de insecte prin care sunt atraşi indivizii de sex opus ai aceleiaşi specii. Feromonul acţionează până la 1 km, mai activ fiind pe o distanţă de până la 20 m. Nada feromonală este formată dintr-o ţesătură de material plastic sau de celuloză în care este stocat atractantul care se introduce într-un plic de plastic transparent, ce se sudează ermetic, denumirea comercială fiind Atratyp, Atrachalc în cazul celor doi dăunători Ips typographus şi Pityogenes chalcographus.
Cursele feromonale se instalează în locuri însorite şi parţial însorite. În perimetrul parchetelor tăiate ras în anii anteriori şi a suprafeţelor cu doborâturi masive de vânt, cursele feromonale se amplasează de-a lungul lizierelor, distanţa dintre ele fiind de 20-30 m şi 10-20 m faţă de marginea pădurii. În pâlcurile de arbori atacaţi de Ipidae, după exploatarea masei lemnoase, cursele feromonale se amplasează în golurile nou create, iar numărul lor va depinde, pe de o parte de numărul arborilor atacaţi din fiecare pâlc (cunoscând regula potrivit căreia o cursă tip Aripă amorsată cu nadă feromonală realizează în medie capturi cât 5 arbori cursă), iar pe de altă parte de distanţa minimă de 10 m faţă de arborii sănătoşi pe picior. Având în vedere faptul că nada feromonală are o durată de atractivitate de aproximativ 6 săptămâni. Se vor procura pentru fiecare cursă câte 2 nade feromonale, pentru o nouă amorsare după 6 săptămâni cu nadă proaspătă. Pentru capturarea gândacului mic de scoarţă al molidului se vor folosi nadele Atrachalc, montate pe curse alături de nadele Atratyp folosite pentru capturarea gândacului mare de scoarţă a molidului (tot la a 5-a cursă se va monta pe lângă Atratyp şi nada Atrachalc). Cursele feromonale sunt amplasate la sfârşitul lunii aprilie, începutul lunii mai şi sunt verificate de la amplasare până la 15 septembrie. Pentru depistarea defoliatorului Lymantria monacha, la începutul lunii iulie sunt instalate în toate pădurile curse feromonale Atralymon care sunt controlate săptămânal de 2 ori până la data de 15 septembrie.

În plantaţiile tinere pentru depistarea şi combaterea Hylobius abietis sunt amplasate coji cursă.

     







GALERIE | HARTI GIS | LINKURI UTILE | CONTACT

Acest site a fost elaborat cu sprijinul financiar al Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale prin proiectul "Economia Bazată pe Cunoaştere."
”Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro”.